Radiografia dentara reprezinta o parte integranta a practicii stomatologice si
ii ajuta pe medicii de specialitate sa descopere problemele care nu sunt
vizibile la o consultatie obisnuita: carii interdentare sau situate sub
obturatii, scaderi in masa osoasa, frecvent intalnite in bolile parodontale,
patologii care vizeaza camera pulpara sau canalul radicular, granuloame
periapicale, chisturi, tumori beningne sau maligne, pregatirea si fixarea
implanturilor, aparatelor ortodontice, precum si alte schimbari asociate cu
bolile metabolice sau sistemice.
Cu ajutorul radiografiilor dentare se poate monitoriza eficient starea de sanatate a cavitatii bucale in general, dar, mai ales, la persoane cu lucrari protetice extinse, pacienti cu boala parodontala cronica, persoane care sufera de xerostomie sau uscaciune a gurii, persoane care consuma frecvent bauturi indulcite, fumatori, persoane cu o igiena bucala deficitara, persoane care prezinta modificari de PH a cavitatii bucale, etc.
Asadar, radiografiile dentare conduc medicul de specialitate catre un diagnostic cat mai precis si il ajuta sa verifice succesul tratamentului, in toate etapele de lucru.
Contrar pacientilor mai putin informati, radiografia dentara nu prezinta riscuri pentru sanatate. In conditiile de siguranta prezentate de aparatura si dotarile suplimentare ale YTS-DENTAL VIEW, cantitatea de raze X (Roentgen) primite in urma unei examinari este foarte mica, iar riscul este neglijabil.
In cazul femeilor gravide, radiografiile dentare nu afecteaza embrionul, procesul de organogeneza sau nasterea. O radiografie dentara expune fatul la o iradiere de 500.000 de ori mai mica decat doza limita, similara cu iradierea naturala la care oricum este expus. Totusi, ca o precautie suplimentara, specialistii YTS-Dental View recomanda evitarea radiografiilor, mai ales in primul trimestru de sarcina, iar in rest limitarea la maximum 3 (trei) radiografii intraorale si numai in caz de urgenta.
Cantitatea de radiatii primita in mod uzual de corpul uman este masurata in mSv (milisievert) si provine din diferite surse naturale, cum ar fi radiatii atmosferice, cosmice, interne, terestre, dar si din surse artificiale, cum ar fi cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, televizoarele, monitoarele, linii de inalta tensiune, antene, etc. Expertii Colegiului American de Radiologie si cei ai Societatii de Radiologie din America de Nord apreciaza ca doza medicala maxima admisa de radiatii acumulate intr-un an nu trebuie sa depaseasca 20 mSv.
Dintre toate investigatiile cu raze X, radiografia dentara este cea mai putin iradianta, doza sa de radiatie fiind de doar 0,02 mSv (adica ati putea efectua fara nici un risc aproximativ 1000 de radiografii dentare intr-un an !!!).
Raze X (raze Roentgen) reprezinta o forma de radiatie, precum lumina sau undele radio, ce poate fi focalizata intr-un fascicul asemanator celui luminos si poate trece prin majoritatea obiectelor (mai putin prin cele care contin plum, intr-un procent mare!), inclusiv prin corpul uman. Cand un fascicul de raze X loveste un film fotografic, pe acesta se imprima o imagine. Tesuturile dense din organism (oasele, de exemplu) absorb o cantitate mare de raxe X si apar albe pe film, in timp ce tesuturile mai putin dense (organe sau muschi) absorb mai putine raze X si apar pe film in diferite nuante de gri, iar cavitatile (sinusurile ) apar pe film in negru. Astfel, radiografiile arata ca negativul unor fotografii.
Radiografiile dentare sunt impartite in doua categorii – intraorale si extraorale – in functie de pozitionarea filmului dentar – in interiorul sau in exteriorul cavitatii bucale.
Radiografiile intraorale sunt cele mai obisnuite si redau o imagine detaliata, punand in evidenta cariile, radacinile dintilor, starea osului alveolar si a dezvoltarii dintilor. Principalul deficient consta in faptul ca este parcelara, cuprinzand o regiune limitata, si se executa pe un film situat endobucal (in interiorul gurii), ceea ce este uneori mai greu de suportat de catre pacient. Pentru acest tip de radiografie, pacientul nu trebuie sa isi indeparteze bijuteriile.
Radiografiile extraorale dau o imagine de ansamblu, generala a dintilor si mai ales a craniului. Aceste radiografii sunt mai putin detaliate decat radiografiile intraorale, dar pot evidentia zone mult mai extinse. Necesita aparatura roentgen speciala, care in decursul anilor a evoluat tehnic foarte mult, imbunatatindu-se imaginea foarte mult, cu o iradiere egala in prezent cu a unei singure radiografii dentare intraorale.
Pentru radiografiile extraorale, pacientul trebuie sa isi indeparteze din zona gatului si a capului orice obiect care ar putea sa contina metal, deoarece acesta s-ar putea suprapune peste imaginea captata cu interes medical.
Dr. Valentina Boantă, Director Executiv YTS-Dental View
Cu ajutorul radiografiilor dentare se poate monitoriza eficient starea de sanatate a cavitatii bucale in general, dar, mai ales, la persoane cu lucrari protetice extinse, pacienti cu boala parodontala cronica, persoane care sufera de xerostomie sau uscaciune a gurii, persoane care consuma frecvent bauturi indulcite, fumatori, persoane cu o igiena bucala deficitara, persoane care prezinta modificari de PH a cavitatii bucale, etc.
Asadar, radiografiile dentare conduc medicul de specialitate catre un diagnostic cat mai precis si il ajuta sa verifice succesul tratamentului, in toate etapele de lucru.
Contrar pacientilor mai putin informati, radiografia dentara nu prezinta riscuri pentru sanatate. In conditiile de siguranta prezentate de aparatura si dotarile suplimentare ale YTS-DENTAL VIEW, cantitatea de raze X (Roentgen) primite in urma unei examinari este foarte mica, iar riscul este neglijabil.
In cazul femeilor gravide, radiografiile dentare nu afecteaza embrionul, procesul de organogeneza sau nasterea. O radiografie dentara expune fatul la o iradiere de 500.000 de ori mai mica decat doza limita, similara cu iradierea naturala la care oricum este expus. Totusi, ca o precautie suplimentara, specialistii YTS-Dental View recomanda evitarea radiografiilor, mai ales in primul trimestru de sarcina, iar in rest limitarea la maximum 3 (trei) radiografii intraorale si numai in caz de urgenta.
Cantitatea de radiatii primita in mod uzual de corpul uman este masurata in mSv (milisievert) si provine din diferite surse naturale, cum ar fi radiatii atmosferice, cosmice, interne, terestre, dar si din surse artificiale, cum ar fi cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, televizoarele, monitoarele, linii de inalta tensiune, antene, etc. Expertii Colegiului American de Radiologie si cei ai Societatii de Radiologie din America de Nord apreciaza ca doza medicala maxima admisa de radiatii acumulate intr-un an nu trebuie sa depaseasca 20 mSv.
Dintre toate investigatiile cu raze X, radiografia dentara este cea mai putin iradianta, doza sa de radiatie fiind de doar 0,02 mSv (adica ati putea efectua fara nici un risc aproximativ 1000 de radiografii dentare intr-un an !!!).
Raze X (raze Roentgen) reprezinta o forma de radiatie, precum lumina sau undele radio, ce poate fi focalizata intr-un fascicul asemanator celui luminos si poate trece prin majoritatea obiectelor (mai putin prin cele care contin plum, intr-un procent mare!), inclusiv prin corpul uman. Cand un fascicul de raze X loveste un film fotografic, pe acesta se imprima o imagine. Tesuturile dense din organism (oasele, de exemplu) absorb o cantitate mare de raxe X si apar albe pe film, in timp ce tesuturile mai putin dense (organe sau muschi) absorb mai putine raze X si apar pe film in diferite nuante de gri, iar cavitatile (sinusurile ) apar pe film in negru. Astfel, radiografiile arata ca negativul unor fotografii.
Radiografiile dentare sunt impartite in doua categorii – intraorale si extraorale – in functie de pozitionarea filmului dentar – in interiorul sau in exteriorul cavitatii bucale.
Radiografiile intraorale sunt cele mai obisnuite si redau o imagine detaliata, punand in evidenta cariile, radacinile dintilor, starea osului alveolar si a dezvoltarii dintilor. Principalul deficient consta in faptul ca este parcelara, cuprinzand o regiune limitata, si se executa pe un film situat endobucal (in interiorul gurii), ceea ce este uneori mai greu de suportat de catre pacient. Pentru acest tip de radiografie, pacientul nu trebuie sa isi indeparteze bijuteriile.
Radiografie retroalveolara
Radiografiile extraorale dau o imagine de ansamblu, generala a dintilor si mai ales a craniului. Aceste radiografii sunt mai putin detaliate decat radiografiile intraorale, dar pot evidentia zone mult mai extinse. Necesita aparatura roentgen speciala, care in decursul anilor a evoluat tehnic foarte mult, imbunatatindu-se imaginea foarte mult, cu o iradiere egala in prezent cu a unei singure radiografii dentare intraorale.
Radiografie panoramica
Teleradiografie laterala
Pentru radiografiile extraorale, pacientul trebuie sa isi indeparteze din zona gatului si a capului orice obiect care ar putea sa contina metal, deoarece acesta s-ar putea suprapune peste imaginea captata cu interes medical.
Dr. Valentina Boantă, Director Executiv YTS-Dental View
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu