Toate elementele din mediul înconjurător - alimentele, aerul, apa, solul, etc. - sunt alcătuite din microparticule numite "atomi". O parte din atomii existenţi în natură sunt instabili şi eliberează energie sub forma unor unde sau particule (tip alfa şi beta). Aceste unde sau particule sunt cunoscute drept "radiaţii".
Oamenii sunt expuşi radiaţiilor în permanenţă, fie că acestea provin de la surse naturale (radiaţii atmosferice sau terestre) sau de la surse artificiale (televizorul, monitorul computerului sau telefoanele mobile). Efectele lor asupra organismului uman sunt prea mici pentru a fi considerate periculoase.
Cantitatea de radiaţii absorbită de o persoană se măsoară în Sievert (Sv).
Sievertul reprezintă doza de iradiere, evaluând cantitativ efectele bilogice ale radiaţiei.
Radiaţiile medicale:
Începând cu anii '50, radiaţia a fost folosită din ce în ce mai mult în diagnosticări şi tratamente medicale. Astfel, cu ajutorul tehnicii medicale nucleare, se afirmă sau se confirmă anual milioane de diagnostice: se localizează şi se descriu tumori, fracturi, afecţiuni dentare etc.
